Medicii au construit, de la zero, primele corzi vocale din lume. Această descoperire ar putea, într-o zi, să restabilească vocile oamenilor care şi-au pierdut propriile corzi vocale în urma unor intervenţii chirurgicale sau din cauza unor boli.
Medicii au construit corzile vocale folosind celule de la donatori umani. Celulele au fost organizate în ţesuturi ale corzilor vocale din laringe care, vibrând, creează sunetul vocii umane.
Acesta este cel mai recent succes în domeniul regenerării ţesuturilor, domeniu de activitate medicală care progresează extrem de rapid. În lista organelor create artificat se află deja rinichii, traheea şi inima.
Echipa a crescut, în laborator, corzile vocale din celule umane donate. A fost nevoie de două săptămâni ca savanţii să crească 170 de corzi vocale, de aproximativ 16 milimetri în lungime şi un milimetru grosime.
Cercetatorii au testat corzile vocale prin ataşarea lor la laringele extrase de la câini. „Am realizat conexiunile între laringe şi corzile vocale pe o trahee falsă şi am suflat aer cald prin ele. Rezultatul semăna cu un sunet robotic de la instrumentul muzical Kazoo, un sunet de eeeee cum ar fi. Sunetul se asemănă cu cel produs de corzile vocale umane naturale în mod izolat, doar că o voce umană reală e generată şi prin modularea în continuare a sunetelor de către alte structuri, cum ar fi gura şi gâtul”, a declarat şeful echipei de cerectare, Nathan Welham, profesor la Universitatea Wisconsin şi Şcoala de Sănătate Publică din Madison, SUA.
Welham şi colegii săi au creat corzi vocale prin însămânţarea unui schelet de colagen 3D cu celule vocale umane. Colagenul este componenta structurală principală a organelor şi ţesuturilor. Echipa a folosit două tipuri de celule, fibroblaste – pentru a crea cel mai gros şi cel mai elastic ţesut şi celulele epiteliale – pentru stratul delicat care vibrează de până la 1000 de ori pe secundă. „Nici un alt ţesut din corpul uman nu este supus la astfel de cereri biomecanice”, susţine Welham.
Welham a gândit două modalităţi prin care ar putea creştere corzile vocale pentru transplant. O idee ar fi să creeze o bancă de celule donate ale corzilor vocale şi mucoasei, cultivate la cerere pentru a se potrivi fiecărui pacient în parte. Cealaltă idee ar implica în producerea corzilor vocale o varietate de forme şi mărimi care se vor potrivi unui număr mai mare de indivizi.
Welham speră că fiecare abordare ar permite un acces uşor la corzile personalizate pentru persoanele care au nevoie de ele. Acesta crede că cererea pentru un astfel de tratament, prin transplant, este una mare, fiindcă deja aproximativ 20 de milioane de americani au probleme cu vocea.
Alţi cercetatori au salutat această perspectivă. „Aceasta arată că suntem tot mai aproape de ingineria clinică a ţesuturilor. Fiindcă pierderea vocii are un impact devastator asupra pacienţilor şi calităţii vieţii lor, crearea acestor ţesuturi adaptabile, funcţionale, este foarte importantă, căci ar putea inclocui pe cele reale pentru aceşti pacienţi”, afirmă Harald Ott, medic la Spitalul General Massachusetts.